Toata lumea i-a remarcat silueta si acum ii cere sfaturi. Multi se asteapta la solutii minune. Tocmai pentru a relata corect si complet subiectul, la concurenta cu celebrul ei salariu, am intrat putin in spatele reflectoarelor, in viata de zi cu zi. Si am aflat ca e condimentata din plin cu sedinte de sport regulate, mese light, dar si o tactica eficienta pentru a combate rutina.
“Faptul ca ai un antrenor personal este important, pentru ca, in acest tip de miscare, targetat pe o anumita grupa musculara, trebuie sa faci exercitiul foarte corect.”
CSID: Andreea, spune-ne ce te-a motivat sa slabesti?
Andreea Esca: Nu pot sa spun. Dar a existat un moment in care m-am hotarat si, chiar daca au mai fost asemenea zile din viata in care am zis ca o sa renunt sa mai mananc dulce, o sa renunt sa mai mananc seara, si ma rog, reuseam pentru cateva zile sau pentru o saptamana, doua, si pe urma abandonam. De aceasta data, am fost hotarat sa nu mai abandonez si cred ca m-am ajutat foarte mult si faptul ca in afara de aceasta mica dieta, am inceput sa fac un fel de Pilates de care m-am indragostit. Si faptul ca n-am lipsit nici o zi de la antrenament (se face aproape un an de zile de cand fac constant, de 3 ori pe saptamana) m-a ajutat foarte mult sa vad si rezultatele destul de repede. Si de atunci te simti mai motivata si iti da curaj sa mergi mai departe. Si te face oarecum vinovata in momentul in care ai vrea sa abandonezi. Si ca sa nu ma simt vinovata si sa ma simt bine, am continuat.
CSID: Cate kilograme sunt acum in minus pe cantar? Le-ai numarat?
A.E.: Cred ca aveam in jur de 60 kg, ajunsesem pana la 60 kg, si acum am intre 55 si 56. Dar conteaza foarte mult pentru ca eu sunt scunda si atunci fiecare kilogram se vede. In plus, si felul in care sunt asezate conteaza. De la o anumita varsta trebuie sa fii atent pentru ca atunci cand te ingrasi, nu te ingrasi neaparat in locuri mai putin vizibile si atunci e important cum se aseaza carnea pe tine.
CSID: Vrei sa continui, ti-ai propus un target?
A.E.: Continui sa fac sport foarte mult. In ce priveste dieta, sunt atenta. Daca astazi imi permit sa mananc doua prajituri mici pentru ca am avut pofta, sunt atenta maine, poimaine, sa mananc mai putina mancare de tip: paine, paste s.a.m.d astfel incat sa raman la kilogramele astea. Ma cantaresc aproape in fiecare zi ca sa ma mentin intre 55 si 56 kg.
CSID: Dar conteaza si aspectul vizibil imbunatatit, nu numai numarul de kilogram, nu?
A.E.: Eu cred ca cel mai mult conteaza aspectul vizibil imbunatatit. Pentru ca sa stii ca si inainte, in perioadele in care mergeam in mod constant la sport, toata lumea imi spunea ca am slabit, chiar daca eu pe cantar nu slabisem. Dar carnea se aduna intr-un fel, muschii se evidentiaza intr-un fel, pierzi din grasimi in momentul in care faci sport si totul este complet diferit. Eu nu am fost nici o persoana flasca, intotdeauna am avut un tonus foarte bun si am avut muschi, pentru ca am facut sport mereu. Dar sigur, au fost perioade cand n-am mai facut atat cat ar fi trebuit si faptul ca acum nu-mi mai permit sa lipsesc, cred ca asta se vede in primul rand.
CSID: Cum ai facut trecerea de la un sport atat de solicitant precum inotul la un sport aparent bland precum Pilates?
A.E.: Pai, am facut trecerea cam cum am facut trecerea intre 30 si 40. Cred ca fiecare varsta trebuie sa-si adapteze tipul de miscare astfel incat sa-i faca placere sa o practice. Pilatesul acesta pe care eu il fac nu are foarte mare legatura cu Pilatesul clasic pentru ca foloseste foarte mult niste parghii, un tip de greutate, adica nu este Pilatesul la care te gandesti initial, un fel de yoga in care stam in niste pozitii de izometrie s.a.m.d. Sigur ca se bazeaza in mare parte si pe izometrie, dar are si aceste greutati si este mai dificil decat Pilatesul clasic. Cred ca e undeva la mijloc, adica nu e prea usor pentru persoanele sedentare. Drept dovada am prietene care nu au facut niciodata sport si care se duc acum si carora li se pare foarte greu. Iar mie mi s-a parut foarte usor, pentru ca venind de la zeci si sute de bazine e floare la ureche. Dar in acelasi timp, nu inseamna ca plec acum vin si nu inseamna ca stau relaxata in timpul antrenamentului, pentru ca e usor din punct de vedere cardio, dar ca forta si putere cu care lucrezi grupele musculare este foarte serios si foarte greu.
CSID: Te ajuta faptul ca lucrezi cu un antrenor personal?
A.E.: Eu cred ca in tot ceea ce tine de sport, foarte, foarte mult la suta din dragostea pentru sportul respectiv o reprezinta antrenorul. Si atunci cand faceam inot, cand m-am lasat, am facut-o pentru ca nu-mi placea antrenorul si nu mai eram motivata, nu mai reusea sa ma motiveze, nu reusea sa ma mai faca sa vin cu drag si sa am dorinta de a castiga. E foarte importanta relatia pe care o ai cu antrenorul. Iar aici, am descoperit doua antrenoare… eu fac cu Ana, una dintre ele, dar la un moment dat, am facut si cu Raluca cat a lipsit Ana, si amandoua sunt doua domnisoare care au facut balet, care au fost dansatoare chiar la “Dansez pentru tine” o perioada, dupa care au inceput sa invete acest tip de sport si care sunt foarte, foarte bune. Sunt niste fete extrem de calde, dar in acelasi timp foarte ferme si cu care imi place sa lucrez.
CSID: Tu esti o persoana energica. Cum invingi rutina, pentru ca trebuie sa fi intervenit o rutina?
A.E.: Pai uite inving rutina asa: de exemplu, fac tot felul de sporturi. Am avut perioade intregi si cand spun perioade, ma refer la ani, in care am facut aerobic si imi placea foarte mult si ma duceam diseprata la asta. Si intr-o zi, m-am plictisit, m-am saturat. Am facut spinning, am facut ce-am facut , dar m-am plictisit. Fac inot, dar nu pot sa fac tot timpul. Deci incerc mereu sa gasesc altceva. Un exemplu este si faptul ca de 6 ani, ma ocup de revista “The One” dupa ce atatia ani faceam doar stiri. Deci incerc sa gasesc lucruri noi ca sa nu ma plafonez si sa nu ma plictisesc.
CSID: Descrie-ne putin regimul tau alimentar pentru ca lumea oricum vrea sa stie si solutii rapide.
A.E.: Eu n-am salbit foarte rapid, eu am slabit in vreo jumatate de an. Si n-am tinut un regim cu nici un nutritionist, nu m-am consultat cu nimeni si nici nu am facut excese de genul: de maine nu mai mananc nimic, ma culc 3 zile ca sa ma trezesc mai slaba etc.Ce mi-am propus si am reusit a fost ca o lunga perioada de timp sa nu mai mananc paine decat dimineata. Mancam una, maxim 2 felii de paine prajita, ceea ce fac si acum. Eu intotdeauna am mancat dimineata si o sa o fac in continuare. Deci mancam o felie de paine prajita inainte sa beau cafeaua, dupa care nu mai mancam absolut deloc paine, paste cartofi, absolut nimic care ingrasa. Si am mancat peste cu salata, salata simpla.
De exemplu, daca faceam gratar, mancam cu salata de vinete, gaseam tot felul de formule: in fasolea verde simpla, de la conserva, puneam putin unt. Sau broccoli, il dadeam intr-un clocot, apoi putin prin unt ca sa aiba totusi gust. Am mancat peste, am mancat carne. Eu mancnc destul de multa carne casa ca n-a fost o problema sa maresc cantitatea. Si am renuntat sa mai mananc seara. Pentru ca singura data cand am tinut un tip de dieta tot dupa capul meu si am reusit, am renuntat la masa de seara. Mancam inainte de jurnal, adica cel mai tarziu pe la ora 17.00 si pana a doua zi dimineata nu mai mancam nimic. Mai beam apa, ceai, dar nu mai mancam.
CSID: Si cum rezistai?
A.E.: Reusisem pentru ca mancam la ora 17.00 destul de bine, o masa de pranz, dar la ora 17.00. Te obisnuiesti, eu cred ca totul e treaba de obisnuinta, pentru ca am observat si asta: din ce mananci mai putin, ai manca mai putin. Din ce mananci mai mult, ai pofta sa mananci mai mult.
CSID: Cum vezi viata la aproape 40 de ani?
A.E.: Nu-mi vine sa cred ca au trecut atatia ani si mi-aduc aminte mereu de mama care-mi spunea tot timpul: Doamne, dar cand au trecut ataia ani, dar cand s-a intamplat nu stiu ce? Aasa si eu. Chiar azi de dimineata ma intreba mama: te-ai gandit ce petrecere faci de ziua ta? Si zic: Doamne, nu-mi mai aduce aminte ca se intampla. 🙂 N-am avut niciodata nici o problema cu varsta si imi amintesc ca atunci cand am facut 30 de ani, toata lumea ma intreba ce simt acum ca am schimbat prefixul si mi se parea asa o tampenie intrebarea asta: adica ce trebuia sa simt? Pe urma, ziceam: Doamne, oi fi anormala ca trebuie sa simt ceva, deja imi puneam intrebari de ce toata lumea ma intreaba asta. Si chiar n-am avut nici o problema. Acum, e adevarat ca se pare ca e o varsta la care nu m-am gandit niciodata. Adica totul era asa… daca ma intrebai, spuneam: asa o sa fac mai incolo pe la 40 de ani. Si acum nu-mi vine sa cred ca am ajuns. Pe de alta parte, sunt multumita, sunt fericita.
CSID: Dar cand te uiti in oglinda cum e? Observi niste lucruri pe care nu le vedeai?
A.E.: Eu ma uit foarte rar in oglinda, dintotdeauna. Nu m-am uitat nici cand eram pustoaica, nu m-a interesat oglinda, era lucrul in care ma uitam cand ma spalam pe dinti si sa-mi prind coada ca sa nu stea prea nu stiu cum. Deci n-am fost niciodata preocupata de cum arat. Sigur, vorbim la modul civilizat, sa fii curat, sa fii ingrijit, dar n-am fost: oi fi bine, n-o fi bine? Nu m-a preocupat niciodata. Drept urmare, nici acum nu-mi petrec prea multa vreme in oglinda. Imi petrec la serviciu pentru ca asa e normal ca sa ma machez si ma demachez. Sigur ca observ. Adica observ ca am niste riduri in jurul ochilor, observ ca am niste riduri pe frunte pe care nu le aveam, observ ca cele 3 gropite pe care le aveam s-au transformat in riduri, observ asta. Dar ce sa spun? Cred ca fiecare varsta are sarmul ei si cred ca trebuie sa fii impacata cu tine. Adica asta e, ce sa facem? Nu poti sa faci o tragedie din faptul ca trece timpul si ti-am zis, cred ca sunt lucruri mult mai importante, cred ca trebuie sa te gandesti cum sa te simti mai bine acum. Ce sa facem acum daca avem riduri? Ridurile sunt oricum pe dinafara, sufletul tau se blocheaza la un anumit timp, la o anumita varsta. Si, in plus, chiar cred, chiar stiu ca sunt capabila sa fac lucruri care, poate unor fete de 25 de ani li s-ar parea niste nebunii. Asa incat in final conteaza ce simti, evident in limite sa nu cazi in ridicol.
CSID: Tu calatoresti mult si ai observat ca presiunile legate de imagine sunt foarte mari, la orice nivel. Totusi, acceptarea imaginii trebuie dublata si de niste ajustari? Ma refer aici atat la chirurgie estetica, dar si la cursuri motivationale ca sa mergi mai departe.
A.E.: Da, cred ca da. Probabil va veni momentul la care o sa ma gandesc la aceste lucruri. Nu mi se pare exclus ca intr-o zi sa consider ca am prea multe riduri si ca poate ar trebui sa imi pun acid hialuronic sau botox. Am sa ma gandesc. Daca intr-o zi o sa ma deranjeze foarte tare, cred ca am sa ma gandesc. Adica nu mi se pare ca eu niciodata n-o sa fac asta si ca sunt in stare sa fiu ca Brigitte Bardot. Nu stiu daca sunt in stare sa fiu ca Brigitte Bardot care s-a hotarat sa nu-si faca nimic. Pe de alta parte, cred ca trebuie sa gandesti foarte bine aceasta dezicie si sa alegi niste proceduri si niste medici care stiu buna masura si nu te trezesti dintr-o data cu fata altcuiva. Pentru ca poti fii foarte dragut, dar sa fii altcineva. Adica in momentul in care nu te mai recunosti in oglinda, eu cred ca abia atunci devine o problema, pentru ca psihicul tau o ia razna pentru ca nu mai stie cine e. Deci da, poti sa te gandesti la anumite lucruri, dar atata vreme cat stii niste metode care sa nu schimbe in asa fel incat sa te dezechilibrezi.
CSID: Apropo de slabire, cei din jurul tau au remarcat schimbarea. Iti cer sfaturi, te intreaba, vor solutii minune?
A.E.: Da, toata lumea ma intreaba: ce-ai facut, cum ai slabit? In ultima vreme, nu ma mai intreaba nimeni altceva. Pana acum, ma intrebau ce fac copiii, acum au trecut la: wow, ce-ai slabit, cum ai facut? Poate ca se asteapta la o solutie pentru ca, de fiecare data cand le spun ca ma duc la Pilates de 3 ori pe saptamana si ca sunt convinsa ca de aici mi se trage, sunt oarecum: da, e…, dar doar atat, esti sigura? Acum spun sincer, nu tin sa conving pe nimeni de nimic. Daca m-ai intrebat, eu spun adevarul. Mai departe, tu crezi sau nu crezi sau faci ce vrei. Dar da, probabil sa doresc o solutie minune, dar eu sunt convinsa ca nu exista o solutie minune. Daca exista, cel care ar inventa-o era miliardar.
CSID: Ti-ai schimbat si garderoba, ai vanat niste piese pe care altadata nu le purtai?
A.E.: Da, mi-am schimbat-o. Alexia m-a pus sa-mi iau alti blugi, chiar dinainte sa slabesc atat, cand abia incepusem sa slabesc. M-a pus sa-mi iau niste blugi la care nu m-as fi gandit niciodata, mult mai stramti decat cei pe care-i aveam. Si am zis: Alexia, nu pot sa-i iau, nu cred ca-mi intra, dar am remarcat ca-mi intrau si ca erau in regula. Ea este stilistul meu acum, ma duc cu ea la magazine, nici macar nu mi le mai aleg. Intru in cabina si ea mi le aduce. Si mi-am luat niste pantaloni de piele. Eu aveam unii care-mi placeau foarte multa vreme, iar acum imi erau foarte lungi. In rest, port rochii destul de mult si cam acolo am ramas ca imi plac foarte mult. Sunt usor de purtat, nu trebuie sa te gandesti sa asortezi jos cu sus si mi se par feminine.
Interviu: Beatrice Osanu